În 2006 a început elaborarea hărţilor strategice de zgomot pentru aglomerările urbane cu peste 250.000 de locuitori, pentru drumurile şi căile ferate principale, şi pentru aeroporturile civile mari (principale) şi a aeroporturilor urbane din România.
Pentru aglomerări sursele de zgomot urmărite sunt:
- traficul rutier;
- traficul feroviar;
- traficul aerroportuar pentru aeroporturile urbane din interiorul aglomerărilor;
- zone industriale în care se care desfăşoară activităţi potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 84/ 2006, inclusiv pentru porturi.
După realizarea hărţilor strategice de zgomot, se vor realiza Planuri de acţiune care să contină măsuri concrete de reducere a nivelurilor de zgomot.
Principalele avantaje pe care le oferă realizarea de hărţi strategice de zgomot în interiorul aglomerărilor
1. dezvoltarea de noi zone rezidenţiale - la stabilirea noilor amplasamente se va putea ţine seama şi de nivelul de zgomot al zonelor învecinate existente, prin simularea anterioară demersurilor de construire, a efectului apariţiei noii zone (cu traficul rutier asociat estimat) din punct de vedere al zgomotului zonal.
2. pentru zonele urbane deja existente - realizarea hărţii strategice de zgomot permite informarea populaţiei (a tuturor celor interesaţi) asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin intermediul Internet, panouri electronice locale, publicaţii periodice etc), ceea ce reprezintă în fapt una dintre cerinţele legislaţiei europene.
3. zonele liniştite - depistarea acestora poate fi facută ţinându-se seama de datele oferite de hărţile strategice de zgomot (eventual prin hărţi globale de zgomot care să evidenţieze aceste zone liniştite), astfel încât să îndeplinească o dublă menire:
2. pentru zonele urbane deja existente - realizarea hărţii strategice de zgomot permite informarea populaţiei (a tuturor celor interesaţi) asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin intermediul Internet, panouri electronice locale, publicaţii periodice etc), ceea ce reprezintă în fapt una dintre cerinţele legislaţiei europene.
3. zonele liniştite - depistarea acestora poate fi facută ţinându-se seama de datele oferite de hărţile strategice de zgomot (eventual prin hărţi globale de zgomot care să evidenţieze aceste zone liniştite), astfel încât să îndeplinească o dublă menire:
- să fie păstrate ca zone de linişte;
- daca nu sunt zone liniţtite să se întreprindă măsuri pentru a deveni zone liniştite (în cazul parcurilor şi grădinilor publice prin realizarea unor hărţi de diferenţă care să arate efectulul previzionat al măsurii alese în vederea diminuarii zgomotului);
4. trafic - cunoaşterea hărţii strategice de zgomot pentru traficul rutier şi pentru cel al tramvaielor şi trenurilor, precum şi pentru cel aeroportuar, bazate de altfel pe studii de trafic sau date reale de trafic, poate permite stabilirea de concluzii privind zonele în care nivelul zgomotului este ridicat, precum şi simularea efectelor diferitelor metode de diminuare a nivelului zgomotului ce pot fi implementate, alegându-se metoda optimă (prin hărţi de diferenţa care să evidenţieze diminuarea zgomotului).
Câteva exemple de astfel de metode (măsuri) de reducere a zomotului:
Câteva exemple de astfel de metode (măsuri) de reducere a zomotului:
- redirecţionarea traficului pentru obţinerea unei diminuari din punct de vedere al emisiei de zgomot pentru străzile unde este necesar acest lucru coroborat cu o creştere suportabilă pentru străzile care preiau traficul redirecţionat, acest lucru realizându-se prin stabilirea de sensuri unice pentru anumite străzi, sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restricţii de viteză, introducere de asfalt poros cu caracteristici de absorbţie a emisie zgomotului provocat de rularea autovehiculelor etc;
- interzicerea totală a circulaţiei unor categorii de vehicule în intervalele orare în care se inregistrează un nivel al indicatorilor de zgomot peste limitele admise, acolo unde se pot introduce astfel de măsuri (centrele istorice ale oraşelor de ex.);
- interzicerea circulaţiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere din interiorul aglomerărilor;
- preluarea traficului din/în anumite zone prin pasaje supraterane şi subterane;
- amplasarea local de panouri fonoabsorbante şi/sau zone verzi acolo unde este posibilă amplasarea acestora;
- înlocuirea terasamentului căii ferate şi a liniilor de cale ferată de tramvaie;
- sudarea aparatelor de cale şi înglobarea lor în calea fără joante, în zonele staţiilor CF din interiorul aglomerărilor;
- înlocuirea şi înoirea treptată a parcului de vagoane CF şi de tramvaie;
- restricţionarea traficului aeroportuar pentru aeroporturile din interiorul aglomerărilor pe timp de noapte;
- gestionarea traficului aeroportuar într-o manieră optimă utilizând pistele existente (în cazul aeroporturilor cu mai multe piste);
- isonorizarea locuinţelor din vecinatatea aeroporturilor, liniilor de cale ferată cu trafic mare, drumurilor principale din afara aglomerărilor dar care se afla amplasate în apropierea unor locuinţe;
- isonorizarea faţadelor clădirilor care se află poziţionate pe arterele mari de circulaţie din aglomerări (aceasta masură poate fi combinată cu un program de izolare termică a acestor clădiri);
- crearea unei reţele funcţionale de piste de biciclete care să poată fi utilizată pentru deplasarea în toată aglomearea, reducând astfel numărul de cetăţeni care utilizează autoturismele personale pentru deplasare;
- dezvoltarea reţelei de metrou în vederea preluării traficului suprateran;
- isonorizarea surselor fixe de zgomot din zonele industriale şi din porturi.
După cum se ştie, traficul rutier reprezintă o puternică sursă de poluare în general: poluarea chimică a aerului, poluare fonică etc.
Utilizând metodele prezentate mai sus, se pot constata efecte benefice, prin reducerea ambelor tipuri de poluare an vederea obţinerii de beneficii pentru mediu şi sănătatea populaţiei.
Binenţeles că alegerea metodelor şi măsurilor de reducere a zgomotului se poate face "personalizat" în funcţie de:
Utilizând metodele prezentate mai sus, se pot constata efecte benefice, prin reducerea ambelor tipuri de poluare an vederea obţinerii de beneficii pentru mediu şi sănătatea populaţiei.
Binenţeles că alegerea metodelor şi măsurilor de reducere a zgomotului se poate face "personalizat" în funcţie de:
- tipul sursei de zgomot;
- locaţia sursei de zgomot:
- învecinătăţile existente;
- estimarea financiară a costurilor şi beneficiilor.
Parlamentul European şi Consiliul au adoptat Directiva 2002/49/EC în 29 Iunie 2002 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, a cărei principală sarcină este aceea de a crea o bază comună pentru administrarea urbană a zgomotului ambiant, prin:
- Monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autorităţilor competente ale statelor membre să realizeze hărţi strategice de zgomot pentru drumurile principale, căile ferate principale, aeroporturile mari şi aglomerările urbane, zonele industriale şi porturi utilizând indicatori de zgomot armonizaţi precum: Lzsn and Lnoapte; Aceste hărţi vor fi utilzate atât pentru evaluarea numărului de persoane afectate de zgomot în întreaga UE, cât şi pentru realizarea planurilor de acţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia.
- Informarea şi consultarea publicului despre expunerea populaţiei la zgomot, efectele sale asupra populaţiei, şi măsurile ce se pot lua pentru limitarea nivelului de zgomot.
- Lansarea de teme locale prin solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale şi a unităţilor prevăzute la art. 4 alin. (3) din HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, Republicat, de a realiza planuri de acţiune pentru gestionarea zgomotului ambiant şi a efectelor acestuia, ţinându-se seama de hărţile strategice de zgomot.
Directiva nu stabileşte limite pentru indicatorii de zgomot şi nici pentru măsurile ce trebuie luate prin planurile de acţiune.
Valorile limită de prag şi măsurile care se pot lua în cadrul planurilor de acţiune se stabilesc de fiecare stat membru în parte.
Valorile limită de prag şi măsurile care se pot lua în cadrul planurilor de acţiune se stabilesc de fiecare stat membru în parte.
» Seminar TAIEX "Impactul si monitorizarea zgomotului ambiant"
[ Arhiva WinRAR, 7.86 Mb ]
» Rezultate Proiect Phare "Intarirea capacitatii institutionale pentru implementarea si punerea în aplicare
a directivelor cu privire la zgomot"
[ Arhiva WinRAR, 50.7 Mb ]
[ Arhiva WinRAR, 7.86 Mb ]
» Rezultate Proiect Phare "Intarirea capacitatii institutionale pentru implementarea si punerea în aplicare
a directivelor cu privire la zgomot"
[ Arhiva WinRAR, 50.7 Mb ]