Ministerul Mediului
>
Gospodarirea apelor
>
Zona Costiera
> Plan Strategic de Actiune pentru reabilitarea si protectia Marii Negre impotriva poluarii
In luna octombrie 1996, în cadrul Comisiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii, s-a convenit implementarea Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii . Documentul a fost conceput in spiritul Declaratiei Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare si a Agendei 21.
Planul Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii constituie documentul de implementare a Conventiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. Acesta contine un set cuprinzator de strategii si masuri pentru protectia si reabilitarea uneia dintre cele mai vulnerabile mari ale lumii. Planul reprezinta practic instrumentul prin care tarile riverane lupta pentru a proteja
Marea Neagra impotriva poluarii.


Activitatile cuprinse în Plan sunt structurate pe trei categorii mari:
      - Reducerea poluarii
      - Managementul resurselor vii
      - Dezvoltare durabila
Mediul Marii Negre, incluzând ecosistemul sau fragil si vulnerabil, valorile estetice si recreationale, precum si bunastarea populatiei costiere, prezinta primele semne de recuperare. Iata câteva dintre concluziile studiilor efectuate de specialisti în decursul anilor, care ramân actuale si in prezent:
  1. Poluarea din sursele de pe uscat, desi este înca intensa, indica o tendinta de atenuare, atât pentru sectorul industrial, cât si pentru cel municipal
  2. S-au raportat unele îmbunatatiri privind sursele de poluare prioritare
  3. S-au raportat un numar redus si o intensitate scazuta privind fenomenele de înflorire algala în toate statele riverane Marii Negre
  4. Unele specii care erau considerate complet disparute au fost gasite într-un proces de refacere
  5. Stocurile pestilor mici pelagici se refac incet
  6. Efectele adverse ale meduzelor Mnemiopsis leidzi sunt atenuate prin invazia altor specii exotice, Beroye ovata, care se hranesc cu Mnemiopsis si pot deveni un factor limitator pentru dezvoltarea acesteia
  7. S-a raportat de catre statele riverane Marii Negre expansiunea zonelor protejate, inclusiv crearea de noi zone marine protejate
  8. Cresterile PIB au fost raportate de majoritatea tarilor riverane Marii Negre
Actiunile concertate ale tarilor riverane Marii Negre si asistenta comunitatilor internationale în identificarea si rezolvarea problemelor se afla în plina desfasurare, sub auspiciile prevederilor Conventiei pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. Acestea au primit un impuls dupa Declaratia Ministeriala de la Odessa (1993) - care a vizat urgentarea ratificarii Conventiei si a protocoalelor acesteia de catre tarile riverane - si dupa cea de la Bruxelles (1999) - care a vizat reducerea poluarii în bazinul Marii Negre si imbunatatirea cooperarii dintre statele din aceasta regiune. Obiectivul: realizarea unui statut ecologic pentru Marea Neagra similar cu situatia observata în anii '60 - stocuri sporite de peste, ape curate si conservarea frumusetilor naturale.
Activitati in România pentru implementarea Planului Strategic de Actiune pentru Reabilitarea si Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii:
  1. Programul de monitoring integrat si evaluare pentru Marea Neagra a fost deja aprobat de Comisia pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii. România, prin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Marina "Grigore Antipa" - Constanta si Administratia Nationala "Apele Române" - Directia Apelor "Dobrogea-Litoral" dezvolta un program operational de monitoring. Datorita acestui program, care se deruleaza conform prevederilor Directivei Cadru privind Apa, România este integrata in sistemul de monitoring regional la Marea Neagra, furnizând datele si parametrii necesari pentru intocmirea Raportului Anual privind Starea Mediului Marii Negre (realizat de Comisia pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii)
  2. Protocolul la Conventia pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii privind conservarea biodiversitatii si a peisajului a fost adoptat în 2002. România a contribuit direct la elaborarea si implementarea documentului, care stabileste directiile de actiune si colaborare între tarile riverane
  3. Planul Regional de Contingenta a fost semnat de România, Bulgaria si Turcia in anul 2003. In România a fost aprobat, prin H.G. nr. 1593/2002, modificat prin H.G. 893/2006, Planul National de Contingenta, componenta a acestui Plan Regional, prin care se stabileste structura si modalitatile de alarmare, comunicare si raspuns în cazul poluarilor marine cu petrol

© Copyright 2008-2010 Ministerul Mediului