Marea Neagra este a treia mare ca suprafata în Europa, dupa Marea Mediterana si cea a Nordului. Este, de asemenea, cea mai izolata mare fata de oceanul planetar - singura legatura cu restul oceanului mondial, via Marea Mediterana, fiind prin strâmtorile Bosfor, Dardanele si Gibraltar si cu Marea Azov în nord-est, prin strâmtoarea Kerch.

Din acest motiv, Marea Neagra este foarte vulnerabila în fata presiunilor exercitate de activitatile umane si starea sa de sanatate depinde atât de statele costiere, cât si de cele non-costiere.

Fluviile europene Dunarea, Nipru si Don (prin Marea Azov) se varsa
in Marea Neagra.

Fundul marii este împartit în platforma continentala, panta continentala si zona abisala. Platforma continentala ocupa o suprafata întinsa în partea de nord-vest a Marii Negre, cu largime de peste 200 km si o latime de 2,2 pâna la 15 km.
Lânga coasta caucaziana si anatoliana platforma consta într-o fâsie ingusta intermitenta.

Stratul de suprafata al apei marine (pâna la 150 metri) sustine singurele vietuitoare din ecosistemul Marii Negre.

Intinderea suprafetei de apa: 432.000 km2
Volumul de apa: 547.000 km3
Adâncimea maxima: 2.212 m
Salinitatea: 18 - 22 la mie
Specii biologice:
      - Alge, fungi, plante: 1.619
      - Nevertebrate: 1.983
      - Pesti: 168
      - Mamifere marine: 4

Litoralul românesc al Marii Negre
Lungimea litoralului României este de 244 kilometri (din totalul de 4340 km), reprezentând 7,65% din lungimea frontierei. Litoralul se imparte în doua sectoare principale: nordic si sudic.

Zona nordica (aproape 164 kilometri lungime) se întinde de la Golful Musura pâna la Capul Midia, incluzând Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si complexul lagunar Razim-Sinoe. Este caracterizata prin plaje nisipoase, altitudini scazute si pante submarine putin abrupte.

Zona sudica (80 kilometri) se întinde între Capul Midia si Vama Veche, fiind acoperita predominant de faleze calcaroase de diferite înaltimi, între 3 si 35 metri, sectoare scurte de plaje nisipoase la gurile râurilor si în dreptul porturilor (Midia, Constanta, Mangalia) si pante submarine mai abrupte decât în zona nordica.

Nota: In elaborarea acestui material s-au utilizat extrase din raportul "Starea mediului din Marea Neagra - presiuni si tendinte 1996 - 2000", Comisia pentru Protectia Marii Negre Impotriva Poluarii, Istanbul, 2002.