Politica ASC la nivel EU

ADAPTAREA LA EFECTELE SCHIMBĂRILOR CLIMATICE (ASC)

Încălzirea globală implică, în prezent, două probleme majore pentru omenire: pe de o parte necesitatea reducerii drastice a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea stabilizării nivelului concentraţiei acestor gaze în atmosferă care să împiedice influenţa antropică asupra sistemului climatic şi a da posibilitatea ecosistemelor naturale să se adapteze în mod natural, iar pe de altă parte necesitatea adaptării la efectele schimbărilor climatice, având în vedere că aceste efecte sunt deja vizibile şi inevitabile datorită inerţiei sistemului climatic, indiferent de rezultatul acţiunilor de reducere a emisiilor.

În pofida tuturor eforturilor globale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, temperatura medie globală va continua să crească în perioada următoare, fiind necesare măsuri cât mai urgente de adaptare la efectele schimbărilor climatice. Cel de-al „4-lea Raport Global de Evaluare a Schimbărilor Climatice (AR4)” pregătit de către IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change) prezintă în mod cuprinzător ultimele rezultate şi observaţii ştiinţifice cu privire la cauzele schimbărilor climatice şi la impactul pe termen scurt, mediu şi lung al acestora.

Al Cincilea Raport Global de Evaluare (AR5) publicat de IPCC oferă informații actualizate referitoare la aspectele ştiinţifice, tehnice şi socio-economice ale schimbărilor climatice iduse de om și prezintă opțiunile pe care le putem avea în vedere. Raportul este alcătuit din trei rapoarte ale grupului de lucru și un raport de sinteză:

Schimbări climatice 2013 : Bazele științelor fizice

Schimbări climatice 2014: Impact, adaptare și vulnerabilitate

Schimbări climatice 2014: Atenuarea schimbărilor climatice

Schimbări climatice 2014: Raport de sinteză

Întrucât reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră într-un orizont de timp apropiat nu implică o atenuare a fenomenului de încălzire globală, adaptarea la efectele schimbărilor climatice trebuie să reprezinte un element important al politicii naţionale.

Concepte-cheie:

Impactul schimbărilor climatice – efectele schimbărilor climatice asupra sistemelor naturale şi antropice. Trebuie diferenţiate efectele potenţiale şi cele reziduale în cazul implementării unor măsuri de adaptare.

Impact potenţial – efectele care apar în urma schimbărilor climatice în viitor, fără a se lua în considerare măsurile de adaptare.

Impact rezidual – efectele schimbărilor climatice ce pot apărea după realizarea măsurilor de adaptare.

Vulnerabilitate – impactul negativ al schimbărilor climatice, inclusiv al variabilităţii climatice şi al evenimentelor meteorologice extreme asupra sistemelor naturale şi antropice. Vulnerabilitatea depinde de tipul, amplitudinea şi rata variabilităţii climatice la care un sistem este expus, precum şi posibilitatea lui de adaptare.

Adaptarea – abilitatea sistemelor naturale şi antropice, de a răspunde efectelor schimbărilor climatice, incluzând variabilitatea climatică şi fenomenele meteorologice extreme, pentru a reduce potenţialele pagube, a profita de oportunităţi sau a face faţă consecinţelor schimbărilor climatice. Se pot distinge mai multe tipuri de adaptare: anticipativă şi reactivă, privată şi publică, autonomă şi planificată.

Prima iniţiativă politică la nivel EU în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice o reprezintă adoptarea de către Comisia Europeană în 2007 a documentului “Cartea Verde privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice în Europa- posibilităţile de acţiune ale Uniunii Europene”

Cartea Verde aduce în atenţie şi dimensiunea internaţională a problematicii de adaptare la efectele schimbărilor climatice, şi consideră că măsurile de adaptare adoptate în EU pot fi aplicate şi în alte părţi ale lumii şi reprezintă totodată şi un prilej de a dovedi rolul de lider internaţional al EU în acest domeniu.

Urmare a studiilor efectuate, cele mai vulnerabile zone de la nivel EU la efectele negative ale schimbărilor climatice sunt: Sudul Europei şi întregul bazin al Mării Mediterane din cauza efectului combinat al temperaturilor ridicate şi regim redus al precipitaţiilor în zone care se confruntă deja cu deficit de apă, zonele montane-îndeosebi Alpii, zonele costiere, zone inundabile intens populate, Peninsula Scandinavă, regiunea Arctică unde creşterea temperaturilor vă fi mai intensă ca în orice altă zonă de pe glob.

Documentul evidenţiază necesitatea pregătirii unui cadru coerent privind adaptarea, cadru ce va permite derularea unor acţiuni de adaptare mai puţin costisitoare, comparativ cu măsurile neplanificate de răspuns la efectele schimbărilor climatice.

Acesta este structurat pe patru piloni, după cum urmează:

Luarea unor măsuri imediate în EU prin: integrarea măsurilor de ASC în cazul implementării şi modificării legislaţiei şi a politicilor existente sau cele care urmează a fi elaborate, integrarea ASC în programele de finanţare la nivel EU, dezvoltarea unor noi politici de răspuns

Integrarea ASC în acţiuni de cooperare internaţională

Reducerea incertitudinilor prin extinderea bazei de date rezultate prin integrarea domeniului ASC în activităţile de cercetare

Implicarea tuturor factorilor interesaţi în pregătirea strategiilor de adaptare la efectele schimbărilor climatice (societatea civilă, mediu de afaceri, sectorul public)

Cea de-a doua iniţiativă de la nivel EU o reprezintă adoptarea de către Comisia Europeană în 2009 a Cărţii Albe „Adaptarea la efectele schimbărilor climatice: către un cadru de acțiune la nivel european”.

Prezenta carte albă stabilește un cadru vizând reducerea vulnerabilității UE la impactul schimbărilor climatice şi se bazează pe consultarea publică din anul 2007 o dată cu lansarea Cărţii Verzi dar şi pe alte activităţi de cercetare care au identificat o serie de măsuri care trebuie luate într-un timp scurt.

Obiectivul acestui cadru comunitar pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice este de a îmbunătăți rezistența UE la efectele negative ale schimbărilor climatice.

Se intenţionează o abordare treptată, astfel:

etapa 1 (2009-2012): bazele elaborării unei strategii cuprinzătoare de adaptare la efectele schimbărilor climatice la nivel EU cu recomandări pentru statele membre, urmând ca această să fie implementată în cursul etapei 2, începând din 2013.

Etapa 1 se va axa pe patru piloni de acțiune:

- crearea unei baze de cunoștințe solide cu privire la impactul și consecințele schimbărilor climatice pentru UE (Clearinghouse Mechanism);

- integrarea adaptării în principalele domenii de politică ale UE;

- folosirea unei combinații de instrumente de politică (instrumente de piață, orientări, parteneriate public-privat) pentru a se asigura realizarea eficace a adaptării la efectele schimbărilor climatice;

- intensificarea cooperării internaționale în ceea ce privește adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

În prezent, Comisia Europeană intenţionează să integreze problematica adaptării în toate politicile cheie privind schimbările climatice şi urmează să elaboreze până în anul 2013, Strategia de Adaptare a EU ce va cuprinde recomandări generale pentru toate statele membre.

12 Decembrie 2017

În data de 7 decembrie 2017 a fost lansată consultarea publică privind rezultatele „Evaluării strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice”.
O dată cu lansarea consultării publice au fost publicate și fișele de țară. Sunt invitați să participe la consultare toți cei interesați, mai ales persoanele care se ocupă de domeniul adaptării la schimbările climatice în cadrul tuturor tipurilor de organizații din UE.
Informațiile sunt puse la dispoziția publicului pe pagina de internet a Comisiei Europene la adresa: https://ec.europa.eu/clima/consultations/evaluation-eus-strategy-adaptation-climate-change_ro, iar perioada de consultare este 4.12.2017-01.03.2017.