Cadrul național

Care este strategia viitoare a României în materia adaptării la efectele schimbărilor climatice?

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), în calitate de lider, în parteneriat cu Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), Garda Națională de Mediu (GNM), Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) și Universitatea București, implementează proiectul „Consolidarea capacității instituționale pentru îmbunătățirea politicilor din domeniul schimbărilor climatice și adaptarea la efectele schimbărilor climatice”, cod SIPOCA 610, cofinanţat din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA) 2014 – 2020, Axa prioritară: Administrație publică și sistem judiciar eficiente.

Proiectul este în curs de realizare și își propune:

  • să revizuiască Strategia actuală privind Schimbările Climatice şi Planul naţional de acţiune pentru implementarea acesteia (2016-2020);
  • să elaboreze un nou cadru normativ în domeniul schimbărilor climatice pe direcţia de acţiune adaptarea la efectele schimbărilor climatice pentru perioada 2021-2030 pe baza sistematizării şi simplificării cadrului legislativ actual;
  • să creeze şi operaţionalizeze Platforma Naţională de Adaptare şi Centrul Naţional de Monitorizare Climatică;
  • să pregătească personalul din autorităţile cu responsabilităţi în acest domeniu.

Mai multe informații privind Proiectul SIPOCA 610 se regăsesc aici.

Varianta actualizată a documentelor privind Strategia națională privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2023-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) precum si Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei o regasiti aici:

Ce documente programatice a avut România până în prezent în domeniul adaptării la efectele schimbărilor climatice?

Strategia naţională privind schimbările climatice şi creşterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020 (SNSC 2016-2020)

În perioada 2015-2016, prin intermediul proiectului OPERA-CLIMA, disponibil aici, alături de Banca Mondială, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a actualizat Strategia Naţională privind schimbările climatice 2013-2020, cu scopul de a acoperi în detaliu perioada dintre 2016 până în 2030 şi trasând foaia de parcurs pentru 2050 în materie de atingere a obiectivelor privind schimbările climatice la nivel național.

În urma implementării proiectului, unul dintre rezultatele acestuia a constat în adoptarea la nivel național, prin intermediul Hotărârii Guvernului nr. 739/2016, a Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse și a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020.                                           

Obiectivul principal al Strategiei Naționale privind schimbările climatice și creștere economică bazată pe emisii reduse de carbon este acela de a mobiliza și de a permite actorilor privați și publici să reducă emisiile de gaze cu efect de seră(GES) provenite din activitățile economice, în conformitate cu țintele UE, și să se adapteze la impactul schimbărilor climatice, atât cele curente, cât și cele viitoare.

Strategia este dezvoltată în contextul mai larg al unei viziuni naționale, care trebuie să permită realizarea unei economii reziliente la efectele schimbărilor climatice, cu emisii reduse de dioxid de carbon, capabilă să-şi integreze politicile și acțiunile privitoare la schimbările climatice prin intermediul unei creșteri economice inteligente, verde și incluzivă. În acest fel, până în 2050, se realizează tranziția spre o societate în care politicile și acțiunile sociale, economice și de mediu să fie interconectate și proiectate astfel încât să asigure dezvoltarea durabilă, cu standarde de viață ridicate pentru cetățeni și o calitate ridicată a mediului.

Acestă strategie este împărțită în două secțiuni: reducerea emisiilor de GES și adaptarea la schimbările climatice.

În ceea ce privește procesul de reducere al emisiilor de GES, această strategie propune ținte cuantificabile în conformitate cu angajamentele UE. 

În ceea ce privește adaptarea la schimbările climatice, scopul este acela de a susţine şi de a promova protecția mediului, a oamenilor și a activităților economice față de efectele schimbărilor climatice, în special față de evenimentele extreme.

În practică, mai multe sectoare desfăşoară activități cu impact asupra reducerii și adaptării la schimbările climatice și este importantă recunoașterea unor astfel de efecte și luarea acestora în calcul în momentul conceperii politicilor legate de domeniul schimbărilor climatice sau  a altor politici sectoriale.

SNSC 2016-2020 a înlocuit Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020.

Descarca Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 - Strategia națională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse

Descarca Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 - Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2020        

 

Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020

Prin Hotărârea Guvernului nr. 529/2013 a fost aprobată Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2013-2020 (SNCS 2013-2020).

Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-202 a abordat în două părţi distincte procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în vederea atingerii obiectivelor naţionale asumate, şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice. S-a ținut seama de  politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu.

Componenta de adaptare la efectele schimbărilor climatice din Strategia naţională privind schimbările climatice 2013-2020 era menită să reprezinte o abordare generală şi practică a adaptării la efectele schimbărilor climatice în România, furnizând direcţia şi orientările diferitelor sectoare pentru a stabili planuri specifice de acţiune care vor fi actualizate periodic, ţinând seama de cele mai recente concluzii ştiinţifice privind scenariile climatice precum şi de necesităţile sectoriale. Componenta avea rolul de a fundamenta principiile  aflate  la baza elaborării planurilor şi programelor de acţiune la nivel sectorial, de a stabili obiectivele generale şi specifice  asumate, prin măsuri şi acţiuni stabilite în funcţie de specificul concret al fiecărui sector în parte.

Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale aveau responsabilitatea de a elabora măsurile de adaptare la nivel sectorial, sub îndrumarea şi coordonarea autorității publice centrale în domeniul mediului şi în colaborare cu părţile interesate din sectoarele respective: societăţi comerciale, ONG-uri, cetăţeni.

SNSC 2013-2020 a înlocuit Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2005-2007.

 

Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2005-2007

Prin Hotărârea Guvernului nr. 545/2005 a fost aprobată Strategia naţională a României privind schimbările climatice 2005-2007.

A fost prima Strategie în domeniul schimbărilor climatice. La acel moment abordarea principală a Guvernului României în domeniul schimbărilor climatice, având în vedere, totodată, dezvoltarea durabilă se referea la:

  • îndeplinirea angajamentelor asumate prin ratificarea UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto;
  • realizarea angajamentelor asumate prin integrarea României în UE;
  • posibilele avantaje ale economiei României prin utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto, a aplicării schemei de comercializare a emisiilor şi a implementarii iniţiativelor, eficiente din punct de vedere al costurilor, privind reducerea intensitatii carbonului;
  • adaptarea la viitoarele schimbări climatice şi minimizarea impactului negativ al schimbărilor climatice asupra României.