GEF

Fondul Global de Mediu (The Global Environment Facility – GEF) este un organism internaţional menit să asigure protecţia mediului la nivel global. Misiunea sa, modul de coordonare a activităţilor, precum şi modalităţile de gestionare a acestuia au fost adoptate/create conform deciziilor Summit-ului Pamântului de la Rio de Janeiro din 1992.

Fondul Global de Mediu, destinat unui număr de aproximativ 160 de ţări cu o economie în curs de dezvoltare, le oferă acestora finanţare în vederea derulării unor proiecte de protecţie a mediului, proiecte ce propun soluţii pe termen lung şi care au un impact la nivel global, aplicabile în variate zone geografice.
România a aderat la această organizaţie internaţională în anul 1994, beneficiind până în prezent de peste 20 milioane USD din fondurile GEF în vederea finanţării proiectelor din domeniul schimbărilor climatice, a conservării biodiversităţii, precum şi întărirea capacităţii administrative pentru implementarea Convenţiilor de la Rio etc.

GEF a fost desemnat ca mecanism financiar intermediar atât pentru Convenţia privind Diversitatea Biologică (CBD), cât şi pentru Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC).

Domeniile tematice ale GEF sunt: conservarea biodiversităţii, schimbările climatice, apele internaţionale, managementul durabil al terenurilor, poluanţii organici persistenţi, protecţia stratului de ozon.

O componentă importantă a activităţii sale constă în oferirea de asistenţă ţărilor eligibile în vederea îndeplinirii obligaţiilor acestora, conform convenţiilor internaţionale din domeniul protecţiei mediului.

În ceea ce priveşte biodiversitatea, obiectivul principal al GEF este acela de a elabora proiecte privind ecosisteme de interes global menite să asigure protecţia biodiversităţii.

Referitor la schimbările climatice, strategia GEF se concentrează pe măsuri de reducere a efectelor acestora pe termen lung prin:

  • îndepartarea barierelor/piedicilor în calea adoptării tehnologiilor bazate pe eficienţa energetică;
  • reducerea costurilor anumitor tehnologii avansate.

Proiectele GEF de dimensiuni medii pot fi înaintate de guverne, organizaţii non- guvernamentale (ONG-uri), instituţii academice, instituţii naţionale şi internaţionale, comunităţi locale şi unităţi din sectorul privat.

Agenţiile de Implementare ale GEF sunt Banca Mondială, Programul de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

În septembrie 2005, Consiliului GEF a aprobat Cadrul de Alocare a Resurselor GEF (Resource Allocation Framework / RAF), ce reprezintă un nou sistem de alocare a resurselor financiare GEF. Fondurile RAF sunt destinate pentru 2 din cele 6 arii tematice GEF şi anume biodiversitate şi schimbări climatice.

În cadrul Reuniunii Consultative Subregionale GEF, organizată în perioada 22–23 mai 2006 la Bratislava, delegaţia Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor – desemnat Punctul Focal Operational şi Politic al acestui organism internaţional – a semnat documentul privind Cadrul de Alocare a Resurselor GEF (GEF 4).

Prevederile acestui document, ce permit creşterea transparenţei modului de alocare a fondurilor GEF dar şi a predictibilităţii utilizării lor, sunt aplicate începând din luna iulie 2006 şi urmăresc stimularea responsabilizării factorilor implicaţi în problematica de mediu precum ministerele relevante (Ministerul Mediului şi a Gospodării Apelor, Ministerul Agriculturii, Pădurii şi Dezvoltarii Rurale), instituţiile de învaţământ şi cercetare, organizaţiile non-guvernamentale, precum şi sectorul privat.

Calea cea mai sigură pentru a putea utiliza la maxim sumele puse la dispoziţie prin noul Cadru de Alocare a Resurselor GEF şi a căror valoare maximă este cunoscută încă de la începutul fiecărei perioade de programare (cu o durată de 4 ani), o reprezintă adoptarea şi aplicarea reglementărilor şi practicilor naţionale care contribuie la implementarea eficientă a proiectelor şi programelor GEF.

Pentru a facilita tranziţia către noul ciclu de finanţare, Punctele Focale GEF trebuie să înainteze Secretariatului GEF un portofoliu de proiecte naţionale spre a fi finanţate din GEF 4; bugetul propus pentru aceste proiecte trebuie să se încadreze în sumele alocate ţării respective.

Punctul Focal GEF joaca un rol foarte important prin facilitarea procesului consultativ prin intermediul căruia este definitivat portofoliul de proiecte naţionale GEF, precum şi în stabilirea priorităţilor la nivel de ţară membră eligibilă.

Conform prevederilor GEF, acest portofoliu de proiecte trebuie selectat în cadrul unei Reuniuni Consultative, respectându-se simultan priorităţile şi obligaţiile naţionale ce revin ţărilor membre eligibile, sub convenţiile de mediu relevante (respectiv CBD, UNFCCC, Conventia privind Combaterea Deşertificării – CCD) precum şi Programele Operaţionale GEF.

Pentru domeniul conservării biodiversitătii şi cel al reducerii efectelor datorate schimbărilor climatice, în următorii patru ani, bugetul GEF 4 alocat României este de 17,4 milioane USD.

În ceea ce priveşte biodiversitatea, suma alocată României (alocare în grup) va fi destinată acelor proiecte ce au în vedere ecosistemele de interes global menite să asigure protecţia biodiversităţii, conform tratatelor, acordurilor sau convenţii internaţionale ratificate de România (ex: Convenţia Naţiunilor Unite asupra diversităţii biologice din 1992, prin care a fost stabilit cadrul de acţiune pe plan mondial) şi respectă categoriile de activităţi eligibile prevăzute în cadrul Programului Operaţional GEF privind conservarea biodiversităţii.

Pentru România, conceptul de finanţare a viitoarelor proiecte este acela de stimulare a aplicării serviciilor de mediu ce pot preveni şi evită procesul de deteriorare a capitalului natural. Mai concret, vor fi vizate activităţile menite să restabilească structura biodiversităţii şi funcţionarea ecosistemelor naturale ce vor face parte din reţeaua ecologică Natura 2000.

Prin intermediul acestui Cadru de Alocare de Resurse, în domeniul schimbărilor climatice România va beneficia de 13,9 milioane USD (alocare individuală). Strategia Fondului Global de Mediu se va concentra pe măsurile privind adoptarea tehnologiilor bazate pe principiile eficienţei energetice şi pe reducerea costurilor aplicării anumitor tehnologii nepoluante. Obiectivul de bază în acest domeniu este acela al reducerii emisiilor gazelor ce provoacă efectul de seră şi îndeplinirea angajamentelor asumate de România în cadrul Protocolului de la Kyoto – diminuarea emisiilor poluante cu 5,2% în perioada 2008-2012, comparativ cu nivelul anului 1990.

Programele GEF sunt adevărate “instrumente ajutătoare” ce vin să completeze, prin experienţă în derularea unor importante proiecte de protecţia mediului, strategiile şi instrumentele standard, acţionând ca stimulente în vederea adoptării de măsuri pentru protecţia mediului sau accentuând tendinţa spre o abordare bazată pe principiul parteneriatului.

Presentation Romania GEF Constituency Meeting 2007
România GEF SGP
Prezentări seminarii

Alte informaţii: