Biosecuritate

Back Protecţia Naturii Arii naturale protejate Biodiversitate Legislaţie Protecţia Naturii

Biosafety Clearing House (BCH)

LEGĂTURI UTILE

• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (A.N.P.M.)
  

• • A.N.P.M. – Direcţia Conservarea naturii, Biodiversităţii – Biroul OMG
  • Autorizaţii, acorduri emise de A.N.P.M.
  • Notificări primite
  • Registre
  • • Registrele privind Notificările
    • Registrele privind locaţiile pentru introducerea deliberată in mediu, pentru cultivare comercială şi pentru testare, a organismelor modificate genetic
      

• Garda Naţională de Mediu
  G.N.M.

• Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Sector vegetal – OMG
  M.A.D.R.

• Autoritatea Naţională Sanitar – Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor
  A.N.S.V.S.A.

• Ministerul Sănătăţii
  M.S.

• Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului – Cercetare
  M.E.C.T.S.

• Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
  A.N.P.C.

• Autoritatea Naţională a Vămilor
  A.N.V.

• Ministerul Afacerilor Europene
  M.A.E.

COMISIA EUROPEANĂ

• Joint Research Center (J.R.C.)
  

• • Registrul Notificărilor privind introducerea în mediu a OMG în scop experimental şi în scop comercial
  • Institutul pentru Sănătate şi Protecţia Consumatorului (Institute for Health and Consumer Protection – I.H.C.P., Ispra, Italy)
  • Reţeaua Europeană a laboratoarelor pentru OMG (ENGL)
  • • J.R.C. este Punctul focal UE pentru BCH
    • I.H.C.P. este Laboratorul de referinţă UE pentru alimente şi hrana pentru animale, modificate genetic
      

• Directoratul General Sănătate şi Consumatori – Biotehnologie
  DG SANCO

• • Lista OMG autorizate în UE
  • Laboratoare de referinţă pentru OMG
• Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (European Food Safety Authority)
  EFSA

• • Panelul OMG
    

  • Aplicaţii privind OMG – Întrebări şi Răspunsuri
    

  • Situaţia Aplicaţiilor privind OMG
    

  • Consultarea publicului de către EFSA
    

INFORMAŢII DE INTERES PUBLIC

Plante Superioare Modificate Genetic Autorizate pentru Cultivare în Uniunea Europeană

• Registrul Comunitar al Plantelor Superioare Modificate Genetic Autorizate pentru Cultivare

Abordarea Comisiei Europene (CE) privind cultivarea plantelor superioare modificate genetic (PSMG)

Comisia Europeană (CE) a propus o nouă abordare privind cultivarea plantelor superioare modificate genetic (PSMG), bazată pe principiul subsidiarităţii, care va permite Statelor Membre interzicerea/restricţionarea cultivării pe teritoriul lor a PSMG autorizate pentru cultivare în Uniunea Europeană. Pentru promovarea acestei abordări CE a adoptat în data de 13.07.2010, un “pachet de măsuri” care include:

• Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor privind libertatea de decizie a Statelor Membre în ceea ce priveşte culturile modificate genetic
• Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Directivei 2001/18/CE în ceea ce priveşte posibilitatea Statelor Membre de a restricţiona sau de a interzice cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor
• Recomandarea Comisiei privind liniile directoare pentru dezvoltarea măsurilor naţionale de coexistenţă

CONVENŢII ŞI ACORDURI INTERNAŢIONALE ÎN DOMENIUL BIOSECURITĂŢII

PROTOCOLUL DE LA CARTAGENA PRIVIND BIOSECURITATEA LA CONVENŢIA PRIVIND DIVERSITATEA BIOLOGICĂ (PROTOCOLUL)

Convention on Biological Diversity

Protocolul de la Cartagena privind Biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologică, semnată la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro, adoptat la Montreal la data de 29 ianuarie 2000, este un acord internaţional de mediu, care a intrat în vigoare la data de 11 septembrie 2003.
A fost ratificat de România prin Legea nr. 59/2003.
Uniunea Europeană l-a ratificat la data de 27 august 2002.
Uniunea Europeană a preluat prevederile Protocolului prin:

• Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind introducerea deliberată în mediu a organismelor modificate genetic, transpusă în România prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2007 aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 247/2009;
  

• Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1946/2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic, aplicat în România prin H.G. nr. 497/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. 1946/2003 din 15 iulie 2003 privind mişcarea transfrontieră a organismelor modificate genetic.
  

Protocolul de la Cartagena


Despre Protocolul de la Cartagena - Întrebări şi Răspunsuri

Implementarea Protocolului de la Cartagena

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (3) şi (4) din H.G. nr. 497/2007, autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului îndeplineşte următoarele funcţii:

• Punct focal naţional pentru PROTOCOL;
  

• Punct focal naţional pentru BIOSAFETY CLEARING-HOUSE (BCH), mecanismul internaţional privind schimbul de informaţii în domeniul biotehnologiei.
  

RO – Rapoarte naţionale privind implementarea Protocolului:

• Raportul Intermediar, 2005
  
  Raportul Intermediar pe site-ul Convention on Biological Diversity

  Raportul Intermediar, 2005
  

• Primul Raport Naţional, 2007
  
  Primul Raport Naţional pe site-ul Convention on Biological Diversity

  Primul Raport Naţional, 2007
  

• Al doilea Raport Naţional, 2011
  
  Al doilea Raport Naţional pe site-ul Convention on Biological Diversity
  

  Al doilea Raport Naţional, 2011
  

PROTOCOLUL ADIŢIONAL LA PROTOCOLUL DE LA CARTAGENA

În cadrul plenarei finale a celei de-a cincea Conferinţe a Părţilor acţionând ca reuniune a Părţilor la Protocol (MOP5) de la Nagoya, Japonia, din data de 15 octombrie 2010, prin Decizia BS-V/11 a fost adoptat Protocolul adiţional Nagoya – Kuala Lumpur privind răspunderea şi repararea prejudiciului, la Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea (Protocolul adiţional).

Decizia BS-V/11

Adoptarea Protocolului adiţional asigură aplicarea art. 27 din Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea. Obiectivul Protocolului adiţional este acela de a contribui la conservarea şi utilizarea durabilă a diversităţii biologice, luând de asemenea în considerare riscurile pentru sănătatea umană, prin stabilirea unor norme şi proceduri internaţionale în domeniul răspunderii şi reparării, în legătură cu organismele vii modificate genetic.

• Protocolul Adiţional Nagoya – Kuala Lumpur la Protocolul de la Cartagena
  
  Protocolul Adiţional Nagoya – Kuala Lumpur la Protocolul de la Cartagena pe site-ul Convention on Biological Diversity

• • The Nagoya – Kuala Lumpur Supplementary Protocol on Liability and Redress to the Cartagena Protocol on Biosafety
    

  • Protocolul Adiţional Nagoya – Kuala Lumpur la Protocolul de la Cartagena
    

Situaţia ratificării / semnării Protocolului Adiţional de către Părţi

România a semnat Protocolul adiţional la data de 11 mai 2011, la Sediul ONU din New York, în cadrul celei de a 19 – a Sesiuni a Comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă.

EVENIMENTE

• MOP 6 – a şasea reuniune a Conferinţei Părţilor acţionând drept Conferinţă a Părţilor la Protocol, va avea loc în perioada 1 – 5 octombrie 2012 la Hyderabad, în India

Activităţi

(under construction)

BIOSAFETY CLEARING HOUSE (BCH)

Biosafety Clearing – House
• Puncte Focale Naţionale
• Legislaţia
• Baze de date
• Decizii la nivel naţional ale Părţilor la Protocolul de la Cartagena
• Registrul OMG
• Experţi
• Organizaţii Internaţionale în domeniul biosecurităţii
• Informaţii – BIRC (Biosafety Information Resource Center)