Acasa » Domenii » Păduri » Dezvoltare Forestiera

Dezvoltare Forestiera

Proiectul de dezvoltare forestieră

A. Obiectivele proiectului, componente
Obiectivul proiectului este menţinerea şi îmbunătăţirea gestionării durabile din punct de vedere al mediului a pădurilor aflate în proprietatea Statului şi în proprietate privată, astfel încât să crească şi contribuţia la economia naţională şi la economiile rurale derivate din resursele forestiere româneşti. Obiectivele proiectului vor fi atinse prin implementarea următoarelor cinci componente:

Componenta 1: Stabilirea sistemelor care să asigure gestionarea durabilă a terenurilor forestiere aflate în proprietate privată prin:

(a) Întărirea departamentului pădurilor, cu accent pe  inspectoratele silvice la nivel naţional şi serviciile de sprijin, din cadrul MAPAM în vederea oferirii serviciilor extinse şi de consultanţă corespunzătoare necesităţilor noilor proprietari privaţi de pădure, precum şi supervizarea, regularizarea şi monitorizarea activităţilor de gestionare durabilă a pădurilor de pe terenurile aflate în proprietatea Statului şi în proprietate privată.

(b) Dezvoltarea Asociaţiei Proprietarilor Privaţi de Pădure (APPR), prin punerea la dispoziţie de personal de bază, suport logistic şi dotări de bază pentru birou; şi prin pregătirea unui plan de dezvoltare a afacerilor pe o perioadă de cinci ani, care va defini profilul membrilor noi şi planul de acţiune pentru recrutări, va identifica şi va dezvolta o plajă de servicii necesare noilor membri, şi va include şi analiza finanţării şi a cash-flow-ului care să asigure durabilitatea financiară a biroului naţional al APPR şi lărgirea reţelei sale de noi membri. Activitatea esenţială a APPR va fi referitoare la facilitarea înfiinţării la nivel naţional şi local a asociaţiilor de membrii deţinători privaţi de pădure şi sprijinirea acestora in vederea obtinerii finanţărilor în cadrul programului SAPARD,cu fonduri primite de la Uniunea Europeană.

(c) Sprijinirea înfiinţării Asociaţiilor Locale de Proprietari de Pădure (ALPP) având la bază comunitatea prin intermediul asistenţei orientate spre dezvoltarea comunităţii în zonele cu nivel ridicat de sărăcie unde terenurile forestiere vor fi restituite proprietarilor individuali, proprietăţii comune indivize (con-posesorate, obşti etc.) şi comunelor (la nivel de sat şi de comună) care actualmente au capacitate limitată de organizare; şi

(d) Înfiinţarea unui sistem naţional de monitorizare şi management informational forestier (FMIMS) necesar pentru supervizare şi control în vederea asigurării gestionării durabile şi a dezvoltării sectorului forestier, prin punerea la dispoziţie a accesului integrat şi actualizat la amenajamentele silvice, cadastru, legislaţie, inventare ale pădurii şi biodiversităţii, date referitoare la circuitul produselor pădurii, precum şi statistici privind comerţul şi industria lemnului.

Componenta 2: Diminuarea consecinţelor restituirii asupra gestionării terenurilor forestiere aflate în proprietatea Statului prin:

(a) Sprijinirea reformei şi a dezvoltării strategice  a RNP prin pregătirea şi asistarea RNP la implementarea unui plan strategic de dezvoltare şi finanţarea rolului acesteia în gestionarea pădurilor aflate în proprietatea Statului. Acest lucru se va realiza prin: (i) identificarea, cuantificarea şi separarea costurilor şi a beneficiilor bunurilor publice şi funcţiunilor economice ale RNP, precum şi pregătirea unui sistem financiar-contabil care să asigure că toate activităţile dispun de resurse adecvate, (ii) realizarea şi asistarea în implementarea unui plan de reformă şi întărire a capacităţii instituţionale, de îmbunătăţire a eficienţei operative şi comerciale, în acest fel optimizand generarea veniturilor din pădurile de producţie, în timp ce sunt salvgardate interesul public şi serviciile ecologice oferite de pădurile de producţie şi de protecţie; (iii) dezvoltarea unui plan de acţiune detaliat şi bugetat, pe etape, privind activităţile ne-principale ale RNP atât pentru privatizare, cât şi pentru dezvoltare, inclusiv furnizarea serviciilor de management pentru noul sector privat; (iv) asistarea RNP în definirea cerinţelor pentru sistemul sau de gestionare a informaţiilor, pentru a sprijini dezvoltarea sa strategică, şi punerea la dispoziţie a unei legături interactive cu sistemul naţional de monitorizare şi informaţii privind gestionarea pădurii pe care proiectul îl va stabili în cadrul Direcţiilor Silvice; (v) definirea unui obiectiv şi a unui proces care poate fi auditat pentru determinarea preţului  la licitaţiile de material lemnos; şi (vi) furnizarea suportului logistic materializat prin vehicule şi echipament necesar în vederea gestionării reţelei de arii protejate forestiere, care este în curs de definire cu asistenţă din proiectul Managementul Conservării Biodiversităţii-în curs de derulare; şi

(b) Refacerea şi lărgirea reţelei de drumuri forestiere astfel încât să fie redus impactul asupra mediului şi să fie îmbunătăţită viabilitatea economică a exploatării lemnului în pădurile de producţie aflate în proprietatea Statului. Investiţia în 10 km de drumuri noi şi refacerea a 425km de drumuri forestiere vechi va avea un impact pozitiv semnificativ asupra performanţei economice a RNP şi va ajuta la compensarea costurilor crescute apărute ca urmare a descreşterii proporţiei pădurilor de producţie faţă de cele cu rol de protecţie. Locurile unde vor fi realizate toate sub-proiectele de drumuri  au fost selectate printr-un proces de analiză amănunţită din punct de vedere economic, social şi de mediu şi toate drumurile noi, ca şi toate sub-proiectele de reabilitare, vor avea la bază Studiul de impact asupra mediului.

In primii ani de implementare a Proiectului de Dezvoltare Forestiera (PDF), prin intermediul consultantei oferite de catre ÖSTERREICHISCHE BUNDESFORSTE AG, cu participarea activa a unui colectiv reprezentativ din cadrul Facultatii de Silvicultura si Exploatari Forestiere Brasov,  a fost elaborat un Ghid de Bune Practici in Constructia si Reabilitarea Drumurilor Forestiere in Romania. Elaborarea acestei lucrari a presupus si o larga consultare a tuturor factorilor implicati in constructia si reabilitarea drumurilor forestiere din tara noastra: organizatii non guvernamentale, RNP – Romsilva, agentii de mediu locale si centrale, alte agentii responsabile de supervizarea si avizarea constructiilor de drumuri forestiere, precum si companii cu domeniu de activitate in constructii si reabilitari de drumuri forestiere. Ghidul de bune practici poate fi consultat pe site-ul www.forestier.ro, putandu-se face observatii si completari.

Componenta 3: Sprijinirea creşterii productivităţii şi competitivităţii industriei lemnului prin stabilirea Centrului de Informaţii pentru Afacerile din Sectorul Forestier (ForsBIC), un serviciu de dezvoltare a afacerilor individuale şi de consultanţă, care va stabili legături şi coordonarea din cadrul lanţului industriei lemnului (de ex. silvicultura, exploatarea, transportul, prelucrarea primară şi secundară), de asemenea va oferi asistenţă industriilor lemnoase şi celor înrudite, prin analiza şi diseminarea informaţiei referitoare la tehnologiile noi, pieţe şi preţuri, cerinţe de igienă şi export, promovarea produselor şi înregistrarea mărcilor, oportunităţi de parteneriate în comun, precum şi disponibilitatea donaţiilor şi a creditelor etc.

Componenta 4: Construirea sprijnului public pentru gestionarea durabilă a pădurilor prin pregătire şi implementarea strategiei de conştientizare a publicului şi a campaniei orientată asupra factorilor cheie, inclusiv a publicului larg, cu accent în mod special pe comunităţile care trăiesc în zonele forestiere; proprietari privaţi de pădure; personalul inspectoratelor silvice; RNP; factori decizionali din Guvern; precum şi alte grupuri influente cum ar fi Biserica şi ONGurile. Implementarea programului va fi sprijinită de un comitet inter-ministerial care cuprinde Ministerele Industriilor şi Comerţului, Educaţiei, Apelor şi Protecţiei Mediului, Culturii, Turismului şi Administraţiei Publice. Strategiile de campanie vor cuprinde: educaţia mass-mediei; punerea la dispoziţie de ghiduri de relaţii cu publicul pentru personalul inspectoratelor silvice, pregătirea materialelor promoţionale şi educaţionale care să fie folosite în şcoli; organizarea de evenimente educaţionale locale; implicarea ONGurilor de mediu în proiecte educaţionale, precum şi sprijinirea Unitatii de Implementare a Proiectului pentru a-şi dezvolta propria capacitate de relaţii cu publicul şi informarea factorilor decizionali cheie asupra stadiului de implementare al proiectului. Campania de conştientizare a publicului va implica evaluări regulate ale percepţiei factorilor implicaţi; acestea vor fi utilizate în rafinarea implementării campaniei în concordanţă cu necesităţile de schimbare.

Componenta 5: Managementul şi monitorizarea proiectului va fi făcută de Unitatea de Management a Proiectului (UMP) Managementul Conservarii Biodiversitatii, care va fi formată din director de proiect, director financiar,doi specialişti (pentru drumuri forestiere, respectiv pentru conştientizare a publicului), un specialist în achiziţii, un al doilea specialist in achizitii, pentru activitatea de achizitii aferenta constructiei si reabilitarii retelei de drumuri forestiere, şi un asistent-administrativ. ECP va supraveghea şi sprijini implementarea tuturor activităţilor din program în conformitate cu indicatorii monitorizabili asupra cărora s-a căzut de acord.

Cadrul legal Acordul de asistenta financiara rambursabila dintre Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) pentru finantarea Proiectului de Dezvoltare Forestiera, in valoare de 25 milioane dolari SUA echivalent, semnat la Bucuresti la 31 ianuarie 2003, ratificat prin Legea 400/2003.

Reconstrucţie ecologică

Reconstrucţia ecologică forestieră, prin împădurirea terenurilor degradate, inapte pentru folosinţe agricole, precum şi a terenurilor neproductive, indiferent de forma de proprietate, are ca scop principal protejarea solului, refacerea echilibrului hidrologic şi îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Terenurile care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire sunt considerate terenuri degradate. Sunt considerate terenuri degradate următoarele categorii de terenuri:

  • terenurile cu eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă;
  • terenurile cu eroziune de adâncime – ogaşe, ravene, torenţi;
  • terenurile afectate de alunecări active, prăbuşiri, surpări şi scurgeri noroioase;
  • terenurile nisipoase expuse erodării de către vânt sau apă;
  • terenurile cu aglomerări de pietriş, bolovăniş, grohotiş, stâncării şi depozite de aluviuni torenţiale;
  • terenurile cu exces permanent de umiditate;
  • terenurile sărăturate sau puternic acide;
  • terenurile poluate cu substanţe chimice, petroliere sau noxe;
  • terenurile ocupate cu halde miniere, deşeuri industriale sau menajere, gropi de împrumut;
  • terenuri cu biocenoze afectate sau distruse;
  • terenuri neproductive.

Terenurile degradate care pot fi ameliorate prin împădurire, se constituie în perimetre de ameliorare.

Inventarierea terenurilor degradate este o obligaţie permanentă, care nu se va încheia decât după finanlizarea acţiunilor de ameliorare a acestora.

Terenurile degradate proprietate privată, se pot dona către stat, în vederea ameliorării prin împădurire, actele de donaţie, înregistrarea în evidenţele funciare şi în registrele de inscripţiuni imobiliare sunt scutite de taxele aferente, iar onorariul notarial se suportă de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva.

Executarea lucrărilor de ameliorare a terenurilor degradate prin împădurire este obligatorie atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice.

Proprietarii care au terenuri în primetrul de ameliorare îşi păstrează dreptul de proprietate atât în timpul cât şi după aplicarea măsurilor şi efectuarea lucrărilor prevăzute în documentaţia tehnică legal aprobată.

Proprietarii vecini cu perimetrul de ameliorare, în schimbul unei despăgubiri, pot asigura libera trecere a personalului tehnic, lucrărilor, utilajelor şi maşinilor pentru transportul materialelor necesare la locul de executare a lucrărilor.

În astfel de cazuri, şeful de proiect al perimetrului de ameliorare va stabili, cu acordul proprietarilor respectivi, căile de acces, precum şi cuantumul despăgubirilor.

Despăgubirile se suporta din devizul general legal aprobat al lucrarilor prevazute în perimetrul de ameliorare.

Pentru terenurile degradate deţinătorii acestora nu datorează impozitele sau taxele stabilite conform prevederilor legale în vigoare, timp de 25 ani de la data împăduririi acestora.

După încheierea stării de masiv, deţinătorii de terenuri degradate, sunt obligaţi să asigure cu continuitate, pe cheltuială proprie, lucrările de îngrijire, pază şi protecţie în perimetrele de ameliorare respective, cu respectarea normelor tehnice silvice pentru această categorie de vegetaţie forestieră.

Sursele de finanţare pentru întocmirea documentaţiilor tehnico-economice, pentru împădurirea terenurilor degradate şi cele legate de lucrările de ameliorare, de întreţinere şi paza respectivelor lucrări, până la închiderea stării de masiv sunt următoarele:

  • fondul de ameliorare a fondului funciar, constituit conform Legii fondului funciar nr.18/1991, cu modificările şi completările ulterioare;
  • alocaţii de la bugetul statului
  • alocaţii de la bugetele locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor;
  • sponsorizări de la societăţi comerciale, fundaţii şi altele;
  • surse financiare externe nerambursabile sau credite exterene pe teremen lung;
  • contribuţia benevolă a persoanelor fizice sau juridice, interesate de executarea lucrărilor de ameliorare;
  • fondul de conservare şi regenerare a pădurilor constituit conform art.63 din Codul Silvic;
  • despăgubirile legale, datorate de persoanele fizice sau juridice, vinovate de degradarea solului, stabilite de instanţa competentă
  • alte surse legale.
Situaţia aplicării legilor de restituire a terenurilor forestiere la data de 31.07.2008